Acest pufulete, cum i-as putea spune, ne-a intrat in casa pe geam intr-o dupa-masa foarte chill dintr-un weekend extrem de lenes. Spun extrem de lenes fiindca tot ce am facut a fost sa stam in pat uitandu-ne la filme sau tv sau desenand/colorand si cu o foarte scurta plimbare pana la magazin dupa suc. Un cult al leneviei. :)
De cand eram mai mica imi placea sa prind pufuleti din astia si sa-i bag in san dupa ce imi puneam o dorinta. Totusi mai demult parca nu erau asa multi, sau nu eram eu destul de atenta si nu ii prindeam. De la o vreme imi pun aceeasi dorinta la fiecare pufulete si nu pot spune ca ma plang, s-a indeplinit cu mici exceptii. Acum cred ca ar fi cazul sa trec la nivelul urmator, sa mai adaug elemente la dorinta si sa nu o mai formulez mereu la fel, pentru ca in paranoia mea dorinta asta s-ar putea pierde undeva pe drum daca o mai tot pun.
Visez la o dupamiaza cu o camera plina de pufuleti din astia plutind jucaus prin aer. :)
p.s: multumesc pentru obiectiv :*
Dupa lungi sedinte de gandit, scris, desenat, structurat, filmat, montat, animat si finisat, am terminat in sfarsit primul scurt-metraj. E inceput timid, cu greseli care au depins sau nu de mine, cu lucruri din care am invatat, cu dresaj nefericit de pisica si cu mandrie ca in sfarsit am piesa cu drept de autor. A fost greu pe alocuri, dar am invatat multe lucruri si sunt pregatita pentru urmatorul filmulet. :)
