de ceva vreme incoace ma tot intersectez din ce in ce mai des cu catzei in ipostaze diverse:
- pe scara blocului, in unele dimineti cu unu amabil si zambaretz. el da din coada si ma saluta respectos, eu il mangai pe ceafa, eu plec spre munca, el ramane la cald pe scara, amandoi fericiti de scurta interactiune care ne-a facut sa pornim ziua bine.
- in statia de tramvai cu unul timid care la indemnul meu a urcat, reusind pret de 2 statii sa polarizeze discutiile oamenilor din tramvai care faceau speculatii referitoare la motivul calatoriei lui si la posibila destinatie (m-a deranjat scenariul cum ca pleaca intr-un cartier mai bine, unde sa manance mai bine, dar am trecut peste stiind ca nu e asta realitatea)
- intr-un link care a facut probabil sa paleasca de invidie pe cateii din bucuresti care se limiteaza la mult mai putina atentie din partea cercetatorilor (desi ca abilitati stau mai bine ca ei, pentru ca sunt catei romani si desi sunt f smart, nu sunt bagati in seama de restul lumii)
- la 2 concerte consecutive. daca la primul am zic ca e poate normal fiind vorba de jazz intr-un local micut cu public cald de la care a primit multe mangaieri si alinturi la al2lea era vorba de sala polivalenta si muzica ceva mai saltareatza. paranoic fiind un pic, mi s-a parut ca seamana cu cutzu de la concertul precedent si m-am dus dupa el
